Soacra lui Mircel cel mic ……

Pe strada Atena , in vre-o doua case,
Unde-a cur`ân poale , pina si Nastase,
Plânge si suspina Mircea Prepeleac,
Fraier si suav ca un prostanac;

Caci la referendum, toxicul pirat
I-a batut si oastea …si l-a si scuipat !
Ochii sai „albastri” ard în lacrimele
Cum lucesc pe umeri , securiste stele;

Buclele-i (cam rare) , cad pe d-albu-i sân,
Orbanii si crinii , pe fata -i se-ngân.
Însa doamna soacra lânga el vegheaza
Si cu tari cuvinte il îmbarbateaza.

Bate dracu-odata , prostanac cretin
Ori vrei sa ne prinda , paparazzi-n plin !
Nu ajunge , iata – trei ani , incheiat
Ai ramas acelasi – „implementat „ratat ? ?

Iata , cucu-anunta noaptea – jumatate !
Ilici se trezeste : oare cine bate?
– „Eu sunt, bun edec, fiul nedorit;
Eu, si de la sediu , ma întorc zdrobit.

„Soarta pesedista , cruda si-asta data:
Iar mi-a ris in nas , si-nca nefardata !
Pune sepepistu` …. sa deschida poarta…
Vântu` ride-n ziare… da divort nevasta…!”

Tanti Nina, treaza , la fereastra sare.
– „Ce faci tu, Geonele?” zice coana mare.
Apoi ea la poarta atunci a iesit
Si-n tacerea noptii astfel i-a vorbit:

– „Ce spui, tu, Mircica? Lu` Nelu nu-i pasa ;
N-ai vrut sa fi sef ? Acum ai luat „plasa” ! !
Muma pesedista-s ; EL : eroul meu …..
De esti Prostanacul , nu-ti sunt muma eu!

Însa daca ceriul, vrând sa-ngreuieze
Greaua opozitie si sa ne-ntristeze,
Chinuitu-ti suflet , astfel l-a schimbat;
De esti Prostanacul ….. cu adevarat,

Apoi tu aice , n-ai ce cauta…..
Nu poti ca sa intri , mars din poarta mea!
Du-te la Basescu ! Pentru el sa mori!
Si-ti va da un post , peste tari si mari !”

Mircel se întoarce , tarigoarna-i suna;
Oastea lui zdrobita , din conced s-aduna.
Lupta iar începe… E , de tot, zdrobit
In veci, prim-ministru – NU fi-va numit !!!!

……………………

Umbra lui Mircea Prostanacu , la PSD

Ale turnurilor umbre din Kiseleff stau culcate:
Catre Lacul Herastrau se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mîndre vaporase-n alb , pictate
Vechiul zid al Vilei-Lac 2 , în cadenta ,tot izbesc.

Dintr-o camera, din fata, Ilici iese…si-l masoara;
De pe holuri , de pe scara, chipuri negre se cobor;
Miki Spaga ,Bombo , Mitrea .. chiar Cozminca sa strecoara
Un rinjet ca o suflare, ii provoaca un fior.

Este ceasul nalucirei; din mormint,din Ghencea, iese
O fantoma-mpuscata !!! iat-acuma … o zaresc… !!
Iese… vine catre tarmuri… sta… în preajma ei priveste…
Lacul înapoi se trage… pesedistii nadusesc.

Ascultati!… fantoma Ceasca face semn… da o porunca…
Pesedistii de prin taberi,împrejuru-i înviez…
Glasul lui peltic tot creste, repetat din stînca-n stînca,
Vadim Tudor il aude …. Marko ,unguri-si armez.

Tu ,C.C-ule ,ai fost martur vitejiilor trecute,
Si puternici legioane de I.M.G.B. -ai privit,
Revolutii mari,Furate ! fapte tie cunoscute,
Cine oar’ poate sa fie omul care astfel te-a-ngrozit?

O fi el, chiar Pingelica ?… incarcat de decoratii,
Cavaler al ne-credintei, sau al Tribului pagin ??
Traian, cinste-a Romaniei ce se lupta cu coruptii ??
Tzapul , lider al Daciei ?? … sau chiar Ilici cel Batrîn?

Mircea! îmi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza.
Este Insusi Prostanacul !!!…valuri faima i-o primesc,
Unul altuia îl spune; Dunarea se-nstiinteaza,
S-ale ei spumate unde …. catre lume îl pornesc.

Hai siktir, umbra Prosteasca ! Nu primesti inchinaciune !!
E poporul pesedist , care tu ai necinstit:
Noi venim mirarea noastra , dup-a alegeri a depune;
Voturile din locale al tau nume l-au hulit.

Rîvna-ti fu cam idioata, îndelung-a ta prostie:
Pîn` l-adînca disperare , pe pesedei-i îmbarbatasi;
Însa, vai! n-a iertat soarta sa-ncununi a ta dorinta,
S-al tau nume – Prim-ministru – mostenire sa îl lasi.

Dar cu slabele-ti mijloace faptele-ti sînt de mirare:
Pricina, nu rezultatul ! Hula doar ti-ai cîstigat:
Întreprinderea-ti fu timpa , pentru tine a fost prea mare,
De aceea , al tau nume va fi sters si aruncat.

/./.

Lumea e în asteptare… turnurile cele-nalte
Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jalesc;
Si-ale voturilor mîndre , generatii spumegate
Zidul vechi al Pesedelei , în Bucale iar izbesc.

…………………………..

PROSTUL CU TICHIE DE MARGARITAR

Un prostanac pesedist îndragind vorbaria
prin inima neagra de jale trecea.
Croindu-si cu greu prin partidul de curve sefia,
venea la sedinta de ieri si astfel zicea:

— Veniti sa dam jos guvernul nemernic,
guvern mafiot , de timpiti liberali…
ce zilnic depun în conturi ascunse , bezmetic
Euroi miliarde ….. de petro-dolari…

— Geonele, ziceau pesedisti cu strasnice goarne,
miliardarul cel nou , e chiar seful lor.
Mai bine-l chemam pe Vadim , dracu` cu coarne,
si chiar pe Felix -Motanu` …strigara cu totii , in cor ..

Dar prostanacu` , trecând zâmbitor si cam tâmp , înainte
privea detasat , spre plafon , la culori,
lasând linga el pe Papasha , ce-si clocea razbunarea in minte
linxul cu gura-i cea mare ce tot timpul ride, cu ochi reci , sclipitori.

Sub masa , el dadu , nervos , brocartu-ntr-o parte:
— Priviti, au montat microfoane : facându-le semn
Asta-i Piratu ! ……il simt , nu-i departe:
Hai , sa-l lovim si pe el , cu sageata de lemn!…

– Geonele, ne-am mai luat dupa tine, prin Mai !
zicea Ilici privindu-l istet… rau ne-a batut ….
Dar el raspundea întorcându-se: — Da? …Vai ……
Am si uitat ………. cite luni au trecut ???

Pe holuri , zarea peneliste alaiuri:
— Priviti cum asteapta Calin , speriat si stingher,
Motiunea cea veche s-o anuntam , peste plaiuri:
veniti sa-l lovim cu sageata noastra , de fier!…

— Geonele , e prietenul nostru ….. chiar Dinu
zicea Iliescu , zâmbind indraznet.
Dar el raspundea : la el, oricum nu mai putem face-acu „plinu”…
Adelu` i-a dat rafinaria pe gratis , far`de pret .

In microfon, el striga îndemnându-i la lupta:
— Priviti unde-si afla dorinta mea loc
In palatul Victoriei , cea mai de sus treapta:
veniti sa-l lovim cu sageata de foc!…

– Biet idiot, e bolnava dorinta din creierul tau,
zicea iar Ilici , râzând cu dispret.
Dar el raspundea întorcându-se: — Zau ??? …
Stiam ca-s doar prost ! … Nu stiam ca-s si flet !

Dar vai ! sub neoanele palide-ale salii
cum sta în amurg, peste masa-aplecat,
veni Hrebengiuc -guzgan rozaliu , si cu coltii
îl trase naprasnic , direct prin …. rahat !

— Ce fiara ciudata , cu suflet de gide,
opreste implinirea visului meu?
Ce cioara neagra sta-n Senat si tot ride?
Ce soarta potrivnica ma bate mereu?…

— Geonele , sobolanul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins grohaind , dintre noi.
Asculta cum aplauda liberalii , indemnindu-l…
Dar el raspunse-ntorcându-se: — Boii , tot boi !

Mai bine laptele si cornul tu ia …… si suna intruna.
Demisia mi-o voi da ……. asa , din senin…
Atunci va murii si prostia-i , nebuna !
si cornul suna , dar lapte …….. putin ……….. :):):)

………………….

MOARTEA LUI GEONEL , VITEAZUL !

Intr-o sala mare, chiar la Parlament,
Tabara partidul marelui Geonel.
Acolo-n prezidiu , prostul iar gandeste:
Fericirea tarii inima-i rapeste.

Are-o presimtire ce l-a turburat
Si pe mana-i slaba , capul si-a plecat.
in desert speranta inima-i rasfata;
Lacrimile uda „ganditoarea”-i fata.

In fata baronilor , ce-l cam ocolea
Cu-n zimbet cam timp, el se ascundea.
Catre pesedistii ce il inconjoara:
— „Dragii mei! Iertati-mi asta lacrimioara!

E o slabiciune de care rosesc
Si Basescu-o are ! Nu-i prea barbatesc.
insa sunt minute cand Patria cere
De la cel mai tare , partea-i de durere…

Astazi pot sa numar mai la vre-o trei ani
De cand noi ne batem cu atati dusmani.
Este-adevarat, am facut , pe bune……
Doar prostii tembele , nu mai dau si nume.

insa, ce-i doar lupta, far- un mic folos ?
Ceea ce-i in Cameri , votul mincinos!
Singur, opozitia nu-i destulatoare,
Nu voi foc de stele, ci voi foc de soare.

Cate mii de inimi asta n-a-nghetat ?
Si in cate vile dorul de putere , aprig n-a intrat ?
Tara este-n lacrimi si se pustieste.
Floarea tinerimii -n Spania munceste.

Si in slava stingii unde stralucim,
Vaz, pe nesimtite cum ne mistuim!
Astazi , motiunea , orice lupta curma;
Ea va fi lovirea cea mai de pe urma.

Astazi este timpul ca sa ispravim.
Sau ciolanu-l pierdem, sau baroni traim!”
Astfel le vorbeste… Dar doi soli sosira,
Solii Bunicutei . Capii toti ….. iesira.

— „Ilici va trimite? Spuneti ce doreste!
Ilici, iara Ilici !… nu mai ispraveste!”
— „Ce doreste? zice unul din calai,
Pai doar Ilici porunceste la vasalii sai! ”

— „Risipeste-ndata , banda ta din sala! ”
ii raspunse celalt cu o vorb-amara.
— „Mergeti, zise Geoana, l-al vostru stapan!
Spuneti-i ca nu e macar un nebun

Sa dea motiunea pan-a nu se bate!
De-i barbat, aice vie a combate!”
— „Este timpul!…” zice , Hrebenciuc-usor ;
Bombo -iute – sula, o scoate usor!

Si c-o lovitura , repede si tare
O implinta-n coasta , Prostului cel mare.
Vice- presedintii sar, in ajutor,
Dar Geonel le zice: „Fratilor, eu mor…

Spuneti soacrei mele sa nu se mihneasca
Si-n iubirea stingii , copiii sa-mi creasca.
Cand vor fi mai mari, sa le spuie ea
nu voi razbunare la tradarea mea;

Numai pentru stinga , pesedista cale
Gindul lor sa simta sfanta razbunare!
Iara voi, tovarasi, mie imi jurati
Niciodata mana , cu pedisti sa dati!”

La aceste vorbe cade-n rosu sange.
Grupul de la Cluj ca o curva , plange.
Apele pe cale , stau si se opresc;
Pasarile-n aer , triste ciripesc.

Moartea cu demisia , fata-i dalb-atinge;
Visul lui -i ingheata, dorinta- i se stinge.
Iar sefia-i-scurta , zboara catre nori,
Ca fumul albastru ….. al unei tigari .

Anunțuri