.

.
Boboteaza si Sfantul Ioan, sarbatorite pe 6, respectiv 7 ianuarie, incheie timpul magic al celebrarii nasterii fizice (Craciunul) si spirituale (Botezul) a Mantuitorului, aceasta din urma fiind prima dintre cele trei mari Taine. La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun: local se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an. O pondere deosebita o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Se spune că oricine ar fi intrat în această zi în apă este apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare, aici fetele urmărind cu înfrigurare momentul în care ieşea popa din biserică; dacă vedeau prin preajmă un flăcău calare pe un cal alb, norocul lor, aveau 100% şanse să se mărite în anul respectiv! Se crede că, atunci când preotul aruncă în apă crucea, dracii ies din apă şi o iau la fugă.

Momentul luării agheasmei provoca o îmbulzeală generală, cauza constând într-o credinţă conform căreia agheasma luată înaintea altora e “mai bună pentru dragoste, cinste, măritare”. Din această agheasmă beau toţi ai casei, punându-se chiar şi în mâncarea vitelor; agheasma rămasă era păstrată într-un şâpuşor la icoane, fiind, se zice, “lecuitoare de orişice boală”. Chiar şi copiii morţi nebotezaţi puteau fi botezaţi, dacă mamele lor cărau şapte ani la rând, de la şapte biserici, agheasma mare şi le stropeau mormintele. Ne putem da seama cât de mare era încrederea în puterea vindecătoare a apei sfinţite, dacă s-a ajuns până la astfel de practici.

Poporul considera că până la Boboteaza e dricul iernii; de acum crapă gerul şi iarna e pe ducă. Ploaia la Bobotează prevesteşte o iarnă lungă, timpul frumos anunţând o vară pe măsură; dacă bate crivăţul este semn că vor fi roade în bucate, iar de curge din streaşină se spune că se va face vin bun.

Rezumând, putem spune că la Bobotează, ca sărbătoare tradiţională, se regăsesc practici specifice zilelor de reînnoire a timpului, cele mai multe fiind dedicate purificării mediului înconjurător, în special a apei.

Anunțuri