copyofimage121144840697hg8

.

Marile aşa-zise “restructurări din cauza crizei economice” care se fac în instituţiile de presă în ultimele luni, se fac pe acelaşi tipar. Ziariştilor li se reziliază contractele de drepturi de autor, în baza cărora îşi primesc cu adevărat banii, contracte care se reziliază printr-o simplă scrisoare. Nu e nevoie de motiv, în multe cazuri nu e nevoie nici de preaviz. Ramaşi cu 600 de lei pe cartea de muncă şi trebuind să alerge dupa ştiri nu 8 ore, ci oricâte ore zi şi noapte – pentru că ziaristul este ziarist 24 de ore din 24 – după câteva zile sau săptămâni cedeaza şi îşi dau demisia, în căutarea altui angajator – radio, televiziune sau ziar – unde vor intra din nou, fără drept de apel, în caruselul “drepturilor de autor”.Acest sistem functioneaza de la inceputul anilor 2000, cu acordul tacit al statului.

M-a durut sa aflu ca la finalul recentei intrevederi dintre Emil Boc, Mircea Geoana si reprezentantii Clubului Roman de presa, – patroni, directori de media si ziaristi apropiati patronatului media, intrevedere ocazionata de intentia Guvernului de a scoate in “ilegalitate” contractele de drepturi de autor, – s-a pecetluit inca o data acest sistem abuziv aplicat ziaristilor.

“Nu vom desfiinta contractele de drepturi de autor pentru ziaristi, este dreptul ziaristilor sa fie platiti pentru munca lor”, a declamat Mircea Geoana la iesirea de la intrevedere, unde, cel mai probabil, marii patroni de presa au implorat Guvernul sa nu le strice “socotelile”, pentru ca ar fi insemnat sa fie obligati sa treaca pe cartile de munca, salariile integrale ale ziaristilor. Si asta ar fi insemnat impozite mai mari, deci, implicit, costuri mai mari pentru firmele lor. Si ar mai fi insemnat disparitia sistemului de control si santaj al ziaristilor executat prin intermediul acestor contracte de cesiune incheiate in paralel cu cartea de munca.

Asa cum am aratat, contractul paralel de drepturi de autor mi-a fost impus la angajare de catre parata, la fel ca tuturor celorlalti ziaristi colegi de la Click!. Dincolo de avantajul material al paratei, deja aratat – care, folosind contractele de cesiune de drepturi de autor evita sa plateasca impozite mai mari pe salarii, acest contract este, in fapt, “demisia” in alb pe care o semnezi la momentul angajarii, intrucat, daca indraznesti sa “cracnesti” in fata angajatorului/cesionar, indiferent pe ce tema, in secunda urmatoare esti “penalizat” cu rezilierea contractului.CRISTIAN BOTEZ

…………………………….

Moara care se presupune că prestează servicii de produs ştiri a devenit de o vreme moară de aburi. Adică de aburit. Cum nici asta nu mai e rentabil, de-acum se cam toacă pe sine. Ehee, unde e vremea când făcea tocăniţă de gazete! Gustoasă tocăniţa. Pe atunci nu se inventase motorul cu petrol. Oricum, ce se petrece nu mai stârneşte mirare. Dezamăgire? A trecut şi asta. O apatie generală. Sau, mai curând, silă. Dar cu ce nu se obişnuieşte omul. Maşinăria merge pe program automat, cum s-ar spune. Se bagă fisa, iese ştirea. Ar trebui s-o mănânce lumea. Dar, nu. O mănâncă gura presei. Sau o mănâncă firea ? Firea curioasă a…cui? Nu ştiu a cui. Ba ştiu: a unor fericiţi de dragul cărora se sintetizează sondajele la zi şi se pun musteţi rezultatelor jurnalismului românesc ca să-i premieze domnu’ tatulici. Şi pe urmă se aplaudă singuri. Maestre, ce succes! Cap sau pajură?… Dac-ar fi numai ştiri tot ar mai merge. Mai complicat e cu dezbaterile în Can-Can studio. Fiindcă oricât de seducătoare ar fi şpagaturile, datul graţios al poalelor peste cap lăsând la vedere funduleţele cu danteluţe, repetarea aceloraşi figuri plictiseşte şi pe cel mai împătimit consumator de Click-uri: tan-tan-tantaran-tan-tan-tan-tantaran-tan-tan-tan-tantaran-tan-tan-taran-tan-

(Nora Damian)

.

Update : Cristian Botez reincepuse , in fapt , o noua colaborare cu trustul Intact (de unde plecase prin demisie catre trustul Adevarul -tabloidul „Clik” ) inca din luna Ianuarie , la emisiunea „Autor Necunoscut” . Din aceasta cauza a intervenit un real conflict de interese intre doua institutii de presa la care presta simultan „tonomatul” asta , caruia nu-i erau suficiente doar cele 32 de milioane -net (si statul pacalit la taxe si impozite) de la Patriciu !
Asadar , „curajul” tonomatului de presa este de o jegosenie morala absoluta ,chiar daca , la nervi , da din casa „secretul lui Polichinele” despre munca la „gri” si neplata impozitelor catre stat de catre moguli si slugoii lor ocazionali , angajati pe post de zilieri cu pixul .
Intrebare pentru aceasta mare constiintza a presei , Cristian Botez :
ANGAJAREA LA NOUL LOC DE MUNCA AL LUI FELIX S-A FACUT DOAR PE BAZA UNUI CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA ?
A SEMNAT LA ANGAJARE SI UN CONTRACT DE CESIUNE A DREPTURILOR SALE DE AUTOR CATRE TRUSTUL „INTACT” ?

Anunțuri