Să revenim la criză.

Despre criză se vorbeşte abia atunci când muşcă cu nesaţ din sistemul economico-financiar. Criza actuală n-a fost pe deplin desluşită nici până acum, în privinţa duratei, intensităţii şi consecinţelor. Se fac estimări mai mult sau mai puţin optimiste.

Ce ne spun experţii şi responsabilii politici în acest moment ?
Potrivit estimării Guvernatorului BNR, M.Isarescu şi M.Finanţelor, Ghe.Pogea, traversăm o criză în formă de V, ce a atins punctul maxim de cădere în primul trimestru al anului. A scăzut cifra de afaceri, s-au redus veniturile şi am atins un deficit bugetar de 1,8 % din PIB = 9,357 mild.lei. Pentru perioada următoare, ministrul finanţelor îintrevede o uşoară ameliorare. Venitul minim garantat din iulie ar putea creşte cu 15 % din PIB, numărul beneficiarilor cu 25-30%. Măsuri întreprinse : modificarea Codului Fiscal, eliminarea de taxe şi impozite, legislaţie privind holdingurile. Guvernatorul BNR şi-a expus expertiza : „Momentul de vârf al crizei, manifestată sub formă de inflaţie, a fost depăşit. Dacă ne referim la nivelul de trai sau creşteri salariale…….ceva răbdare şi paşi rezonabili. Legătura în materie de investiţii este cea între venituri şi productivitate, nu între venituri şi dorinţă”.

De această axiomă vor ţine cont sindicatele ? ATT000991


Este apreciat pozitiv şi împrumutul cu FMI şi Comisia Europeană prin aceea că, se diminuează şansa ca moneda naţională să se devalorizeze accentuat. Transmite şi un mesaj băncilor pentru a diminua dobânzile în lei şi a înlesni reluarea creditării.

Contrar previziunilor optimiste româneşti, agenţiile internaţionale – BM şi FMI, Standard&Poor’s – şi estimările laureatului Nobel în economie Yoseph Stiglitz consideră încă departe momentul stabilizării economice. Anul 2009 va continua contracţia economică prin scăderea PIB-ului şi abia în 2010 se va intra în perioada de stagnare, cu o durată neprecizată. În România nu este o criză în formă de V, ci o formă de stagnare pentru mai mulţi ani.

Analistul de la Standard&Poor’s , Marko Mrsnik:

„În opinia mea, economia României continuă să se confrunte cu riscuri financiare ample, din cauza scăderii abrupte a cererii externe şi a îngustării canalului de creditare comercială, care şi-a lăsat amprenta asupra cererii interne”.

Experţii internaţionali sunt preocupaţi mai mult de situaţia din SU
A şi ţările capitaliste dezvoltate, de regândire a politicilor economico-bancare, de măsuri speciale în condiţii de amplă criza mondială. Ei întrevăd şi un grad de diferenţiere între grupul statelor dezvoltate şi cele care au aderat mai târziu la economia de piaţă. România, în mod paradoxal, poate beneficia de faptul ca are o economie mai puţin dezvoltată şi nu-i este afectat sistemul bancar, în consecinţă şi problemele crizei pot fi mai uşor soluţionate. Remedii pentru depăşirea crizei : dezvoltarea mediului de afaceri, impulsionarea liniilor de creditare pentru investiţii în infrastructură şi chiar stimularea consumului intern.

După cum se vede, diagnosticul şi tratamentul, coincid în esenţă între experţii străini şi economiştii români.

În fine, alte două puncte de vedere pozitive:

„Restul anului 2009 va fi mai puţin dificil decât primele 3 luni …… iar relansarea economică va începe în cursul anului viitor” (Y.Claude Trichet, preşedintele BCE)
„Criza economică poate reprezenta pentru România o oportunitate de a derula un proces de reformă a economiei, care a fost amânată de 20 de ani” (E.Boc, premierul României)

Politici economice coerente pe termen mediu şi lung. Asta implică şi găsirea de noi pieţe externe pentru produsele româneşti, atragerea de investiţii externe în domenii cu potenţial economic avantajos.


Dora

Anunțuri