În aceste zile cuvântul recesiune se află pe buzele tuturor politicienilor, experților în economie, dar și a pescuitorilor în ape tulburi. Declarația președintelui Traian Băsescu la ultima ședință de guvern că România intră în recesiune ca urmare a contracției economice după două trimestre consecutive, a declanșat „rebeliunea”. Reacțiile de mirare și indignare, care au urmat, ar putea însemna o necunoaștere a realității interne și internaționale, ori în cel mai bun caz, o naivitate regretabilă. Nimeni nu-și putea imagina că noi trăim izolați într-un Paradis financiar. Dar să vedem ce se întâmplă în lume.

„Situația economică mondială este una foarte dificilă și impredictibilă” declara Jean-Claude Trichet, președintele BCE (Banca Centrală Europeană). Pentru a evita declanșarea unei noi crize devastatoare peste 5-6 ani este imperios necesar ca guvernele să stabilizeze economia reală și să întărească sistemul financiar.

Statele din grupul G20 sunt pregătite să tripleze resursele FMI, la 750 mild. Dolari, pentru o finanțare suplimentară pe termen scurt, vizând statele emergente sau în curs de dezvoltare. Nu se mai poate vorbi de un proces accelerat de convergență a statelor din Europa de Est către standardele țărilor avansate. În unele țări reformele au fost benefice, ca regimul fiscal din Slovacia sau sistemul pensiilor în Polonia: în schimb ajutoarele sociale din România și Ungaria au dus la scăderea ratei de angajare. Sistemul de pensii inadecvat poate duce la falimentare – cunoscând grava situație de îmbătrânire a forței de muncă.
Slovenia și Cehia au depășit venitul pe cap de locuitor al celui mai sărac stat din zona euro-Portugalia-, cu toate acestea, reducerea decalajului față de statele dezvoltate este o țintă îndepărtată.

Deficitul de cont curent al  UE  a crescut de la 1,5% la 1,8% din PIB, echivalent în euro -46,2 mild., respectiv 50,8 mild. Zona euro a înregistrat  1,2% din PIB faţă de 0,9% îin trim. IV al anului 2008. Diferenţa de 0,6% a fost dată de celelalte 11 state printre care şi Româania. Dacă ne uităm la deficitul de cont curent de 6,8% prognozat pentru România în 2010 avem o situaţie nu tocmai idilică. În continuare, statele din zona euro, se pare că n-au nevoie de stimuli din partea FMI, cu toate acestea riscuri există şi  forul internaţional se dovedeşte mai puţin optimist.

Au fost foarte exacte previziunile referitoare la țările dezvoltate ale lumii. Criza este mai violentă. Se pare că teza, potrivit căreia criza loveşte cu putere economiile dezvoltate şi consolidate, se confirmă. Cine îşi imagina cu 2-3 ani în urmă declinul unor state ca SUA, Germania sau Japonia? Germania, de departe ” rege neîncoronat” al capitalismului european  a ajuns la o adâncă prăbuşire. Contracţia ei economică este mai mare decât al Marii Britanii şi Statelor Unite la un loc. A rămas dependenţa de pieţele europene în privinţa construcţiei de maşini şi energie.

Spania – 3,6% comprimare economică, scădere mult mai mare față de estimarea de 1,6%. Au scăzut drastic investițiile, a crescut șomajul și va ajunge în 2010 la 20%. Ca și în Italia construcțiile s-au prăbușit. Spania va fi ultimul membru din UE care va scăpa de recesiune în 2011.

Ungaria – economia s-a comprimat cu 6,7%. A evitat un colaps financiar în oct. 2008 cu un împrumut de 25,1 mild. dolari de la FMI.

Marea Britanie – 0,3% și 0,1% în trimestrul II și III. Deficit bugetar record pentru protejarea băncilor și angajaților. Față de aceste estimări interne, FMI avansează o scădere a PIB-lui de 4,1% în 2009 și 0,4% în 2010.

Germania – cu economia cea mai puternică a intrat în recesiune prin comprimarea economiei 4 trimestre consecutiv – situație fără precedent pentru un lider. (3,8% în trimestrul I).

Franța – singura țară cu o situație mai bună, salvându-se în 2008 cu o creștere economică de 1,14%. În trimestrul IV 2008 – 1,5 % scădere a PIB și 1,2 în trimestrul I 2009.

Olanda – 3% în 2009 și 5,5 % în 2010.

Statele Baltice se confruntă cu cea mai grea situație: creștere galopantă a șomajului, înghețarea piețelor de credit, prăbușirea investițiilor. Letonia va atinge un deficit bugetar de 10-11%, comprimare economică cu aproape 20%, devalorizarea latului (moneda națională). Guvernul a fost nevoit să scadă pensiile cu 10% și salariile bugetarilor cu 20%.

Japonia – trimestrul I, scăderea PIB cu 14,2%. Unii experți consideră că statul nipon nu va mai fi țara care a fost. Totuși recesiunea poate fi temperată de cererile mari ale pieței din China.

România – va cunoaște o contracție de 3,5% – 2,5% după unii experți în acest an, în timp ce Comisia Europeană vede o creștere de 1,75% și un deficit bugetar de 7,5% din PIB. FMI nu acceptă formula crizei în formă de V avansată de Guvernatorul BNR, dar vede scăderi tot mai mici ale procentelor, ceea ce ar putea prefigura o revenire economică în trimestrul I al anului 2010. Adică: creștere economică 0,3%, inflație 3,7%, deficit bugetar 4% din PIB și deficit de cont curent 6,8% din PIB. În comparaţie cu  ţările Baltice, unde rata schimbului valutar a fost fixă, în România a fost şi este mai flexibilă. Merită să reţinem un element de bază al politicii economice, exprimat de premierul E. Boc: „Principiile şi mecanismele economiei de piaţă trebuie respectate, ceea ce nu împiedică, în cazul unor derapaje, ajustarea lor”.

În baza Acordului Stand-by cu FMI și a recomandărilor CE, BNR a prezentat câteva măsuri:

  • menținerea ratei de solvabilitate la cel puțin 10%

  • activități de garantare a depozitelor și stimularea băncilor pentru încheierea de acorduri cu clienții

  • mai multe bănci mari își vor menține expunerea generală în România (în 30 de zile se vor semna acordurile).

Știu că în general cifrele plictisesc, am considerat, însă, necesar să prezint un tablou cât de cât complet a ceea ce se petrece și în jurul nostru și pentru a vedea cam unde ne situăm. Vă invit în continuare la discutarea celor mai bune măsuri pe care credeți că ar trebui să le ia guvernul pentru depășirea recesiunii cu cele mai mici costuri.

Specialiștii prevăd că, după depășirea crizei, economiile emergente vor continua performanțele în creșterea productivității, mai bune decât în zona euro, datorită potențialului de care dispun în forța de muncă ieftină și educată, datorită proximității față de marile piețe de desfacere. Cât privește progresul rapid și atingerea nivelului de trai european, va fi nevoie să regândim viziunea optimistă, să ținem cont și de puseurile negative și imprevizibile ale economiei de piață.

Dora

Anunțuri