În timp ce presa românească şi cea internaţională întoarce moartea lui Michael Jackson pe toate feţele, iar reţelele de televiziune americane au deja în programul de seară un segment important alocat evenimentului, pigmentat cu opinii despre personalitatea dispărutului din partea unor foşti colaboratori şi apropiaţi şi clipuri din lunga sa carieră, departe, în Iran, au avut loc evenimente care deşi nu au fost la fel de violente şi sângeroase, sugerează că contrarevoluţia iraniană a intrat într-o nouă fază evolutivă.

Presa românească nu a scris un cuvânt despre faptul că la începutul protestelor de la Teheran, Mir Hussein Moussavi, liderul opoziţiei iraniene, trimitea o scrisoare unui grup important de lideri religioşi din oraşul Qum (echivalentul Vaticanului în versiune şiita iraniană) în care cerea acestora sprijinul, respectiv să ia atitudine faţă de fraudarea alegerilor care l-au confirmat din nou pe Mahmud Ahmadinejad drept preşedinte al Iranului. Din Qum nu s-a auzit nimic timp de aproape două săptămâni, dar iată că sâmbătă grupul învăţaţilor şi liderilor religiosi a dat publicităţii un comunicat în care declară atât alegerile prezidenţiale cât şi guvernul ce a fost format ca urmare a anunţării rezultatelor drept ilegale.

Evenimentul este extrem de important prin faptul că pentru prima dată de la revoluţia islamică din 1977, clerul şiit nu mai acţionează ca un bloc unitar. Iar consecinţele ar putea fi din cele mai interesante.

Îndrăznesc să pun câteva întrebări:

  1. Vor avea până la urmă câştig de cauză contrarevoluţionarii iranieni?
  2. În cazul în care subiectul este prea arid, au bază zvonurile privind aruncarea în lupta electoral-prezidenţială a lui Adrian Năstase?

Clemy

Anunțuri