DESPRE CAPITALISM

DOMNIA LEGII II

MOTTO : « Legea nu trebuie să fie numai respectată ci și iubită ! ! »
« Reconstrucția Dreptei »
File de carte și nu numai

dedicatie-mount-thorEste important de înțeles că legea care are virtutea de a crea ordine și armonie socială este rezultatul unor descoperiri, pe baza unor investigații și încercări succesive de lungă durată: secole și milenii.

Este vorba de de doua feluri de reguli

  1. CODUL CIVIL – normele juridce care alcătuiesc DREPTUL PRIVAT, sunt regulile verificate și adaptate în raporturile dintre PARTICULARI – denumite raporturi pe ORIZONTALĂ. De exemplu normele juridice care reglementează dreptul de proprietate și contractul. Trebuie să înțelegem că acestea nu sunt creația unui singur om. Stabilitatea de care se bucură cele mai multe norme cuprinse în Codul Civil se explică prin durata foarte mare de timp în care au fost elaborate și verificate, de mai mulți indivizi de-a lungul timpului.
  2. CODUL PUBLIC este setul de reguli care alcătuiesc DEMOCRAȚIA LIBERALĂ și care reglementează raporturile pe VERTICALĂ între INDIVIZI și AUTORITĂȚI precum și raporturile între AUTORITĂȚI. Soluțiile prin care este limitată puterea în sistemul democrației liberale sunt de cele mai multe ori INVENȚII COLECTIVE. Rezultat al unor încercări și corecții succesive, regulile democrației liberale crează ele însele un spațiu de libertate în care este posibil ca alegătorii, partidele și liderii politici să asigure alternanța la putere ca mijloc de corectare a erorilor conținute în ofertele electorale și în programele politice, precum și în legile parlamentului în deciziile guvernamentale sau ale administrației locale.

După cum se vede descoperirea și perfecționarea legilor este posibilă numai în perioade lungi de timp. Evoluția legislativă este graduală și se desfășoară în ritmuri diferite după cum îi cîntă istoria.  Ca urmare, din diferențele rezultate, s-a născut termenul de «aculturație» care înseamnă preluarea diferitelor forme culturale, inclusiv legile și instituțiile care sunt CREAȚIA ALTUI POPOR.

Trebuie să se țină seamă de îndemnul potrivit căruia este bine să înveți din greșelile proprii, dar și mai bine să înveți și din experiența altora, folosind ceea ce s-a dovedit util de-a lungul timpului pentru alții.

Discuția despre «imperialismul occidental» fie din perspectiva orgoliului celor care au colonizat lumea, fie din perspectiva celor revoltați împotriva colonizatorilor nu are o legătură de substanță cu problema validității liberalismului și a societăților care se întemeiază pe principiile sale economice, politice și juridice. La început de secol 21 și de mileniu, se poate spune că diferitele forme de «ACULTURAȚIE» mai mult sau mai puțin reușite prin care modelul civilizației occidentale a fost preluat nu numai de Europa de Est ci și de alte continente JUSTIFICĂ dacă nu orgoliul, cel puțin sentimentul de utilitate al occidentalilor.

CAPITALISMUL ȘI DEMOCRAȚIA CONSTITUIE INVENTII POLITICE, ECONOMICE ȘI JURIDICE, al căror transfer către toate zările trebuie să fie înțeles în primul rând ca expresie a solidarității, interesantă și generoasă a Occidentului cu întreaga lume. Ceea ce numim Occident acum a făcut posibile aceste invenții colective printr-o experiență care a început cu lumea iudeo-greco-romano-creștină și care continuă și astăzi .

Chiar și obsesia antioccidentală cultivată pe durata mai multor decenii în Estul comunist nu a reușit să împiedice preluarea acestor invenții economice, politice și juridice.

În mod similar aceeași obsesie antioccidentală care se manifestă astăzi pe alte continente (Asia, Orientul Mijlociu, etc) nu va putea împiedica la nesfârșit, constatarea că toate aceste descoperiri și invenții SUNT LA FEL DE UTILE PENTRU TOȚI OAMENII indiferent în ce parte a lumii trăiesc ei.

La fel ca și roata ele nu trebuie mereu reinventate.

EGALITATEA LEGII

Egalitatea economică între oameni este nu numai utopică ci și periculoasă pentru libertate – așa cum a dovedit-o totalitarismul comunist. Diferența de avere este o diferență de rezultate în sfera proprietății, deci o inegalitate. Dacă diferența este rodul opresiunii, a jafului sau corupției nu poate fi justificată, dar dacă este rezultatul muncii și inteligenței proprii sau ale generațiilor anterioare, ea este perfect legitimă în perspectiva liberală. Liberalismul este cel care a pus cel mai bine în lucru atât mijloacele economice pentru obținerea bogăției cât și mijloacele politice și juridice nu numai pentru protecția acesteia ci și pentru a combate mijloacele neoneste în competiția capitalistă, pentru a împiedica monopolurile și a reduce corupția. Este vorba despre liberalismul autentic nu despre distorsiunile monopoliste sau oligarhice ale capitalismului. Liberalismul clasic neagă orice tip de monopol tocmai pentru a asigura competiția liberă și onestă. Dar, COMPETIȚIA ONESTĂ naște INEGALITĂȚI DE AVERE, ceea ce nu contrazice spiritul de echitate.

O împărțire egală a rezultatelor celor a căror muncă este diferită prin cantitate, calitate și eficiență este profund nedreaptă, deci, în afară de EGALITATEA POLITICĂ –pe care o acceptă pentru a face compromisul cu democrația (dictatura politica a majorității), liberalismul proclamă și apără EGALITATEA OAMENILOR ÎN FAȚA LEGII.

În greaca veche cuvântul ISONOMIA înseamnă «EGALITATEA LEGII» față de toți oamenii. Aceasta contituie CHEIA DE BOLTĂ A CONCEPȚIEI PRIVITOARE LA STATUL DE DREPT.

Dacă legea se aplică în același fel tuturor celor care se află în aceeași situație, dacă există o măsură unică pentru acțiuni și consecințe identice, dacă această măsură nu poate fi înlăturată nici de cei puternici nici de cei bogați, înseamnă că societatea este guvernată în ultima instanță de lege.

Cu alte cuvinte cei care guvernează sunt la rândul lor guvernați de lege. Sub acest ultim aspect liberalismul a afirmat necesitatea CONSTITUȚIEI ca EXPRESIE A CONTRACTULUI SOCIAL, a consacrat PRINCIPIUL SEPARAȚIEI PUTERILOR ÎN STAT, împreună cu ideile de PLURALISM, PLURIPARTITISM, ALEGERI LIBERE și ALTERNANȚA LA PUTERE.

Despina Veștea


  1. Ce este “Dreapta politică” – partea I
  2. Ce este “Dreapta politică” – partea a II-a
  3. Ce este “Dreapta politică”. Partea a III-a
  4. Liberalismul clasic – Ce este dreapta politică ? (IV)
  5. Liberalismul clasic – Ideologia de dreapta (V)
  6. Liberalismul clasic – Ideologia de dreapta (VI)
  7. Despre Capitalism – Domnia Legii I
Anunțuri