DESPRE CAPITALISM

DREPTURILE OMULUI

Domnia Legii IV

MOTTO : « Legea nu trebuie sa fie numai respectata ci si iubita ! ! »

COMPETIȚIE, COOPERARE, COMPASIUNE

dedicatie-mount-thorSpațiul libertății INDIVIDUALE organizat de LEGE este doar cel în care se desfășoară aventura existențială a fiecărui individ. Modul în care fiecare individ în parte va folosi aceste drepturi este o necunoscută. Dorința de recunoaștere este pentru fiecare om motorul mai mult sau mai puțin puternic care pune în mișcare și realizează propriile calități și aptitudini. E firesc ca această luptă pentru recunoaștere să dea naștere unei competiții puternice nu numai în economie ci și în oricare altă activitate umană.

Competiția se desfășoară nu numai între indivizi ci și între grupurile în care ei se integrează. Bătălia pentru recunoaștere se dă în interiorul unui grup social precum și între grupurile sociale de același tip. În această formă COMPETIȚIA este INDISOLUBIL LEGATĂ de COOPERARE.

În concepția liberală cooperarea este complementul necesar al competiției, este de fapt o monedă de schimb. În acest fel se creeaza dependențe reciproce între indivizi și grupuri, dar interdependențele care rezultă din procesele de competiție și cooperare nu neagă libertatea ci sunt manifestări ale ei în măsura în care ele sunt înțelese și liber consimțite.

Reprezentarea proceselor de competiție și cooperare înseamnă înțelegerea ideii de schimb ca sursă de îmbogățire reciprocă nu numai sub aspect material ci mai ales din punct de vedere INTELECTUAL și AFECTIV.

Pe de altă parte acest schimb nu este suficient pentru a crea un sistem social perfect și cu siguranță vor exista învingători și învinși. În primul rând legea nu-i poate adăuga individului alte calități decât cele pe care le are prin naștere. Tot ce poate face legea este să construiască spațiul în care fiecare individ să aibă șansa să-și dezvolte calitățile native.

Legea nu poate însă garanta că individul își va realiza șansele care i se oferă.

Competiția și cooperarea nu sunt miracole pentru a ajunge în paradis. Ele nu înlătură ÎNFRÂNGEREA, RATAREA și SUFERINȚA. Ele nu pot înlătura handicapurile naturale și sociale. Capitalismul nu poate GARANTA FERICIREA.

IATĂ DE CE COMPASIUNEA TREBUIE SĂ FIE ADJUVANTUL COMPETIȚIEI ȘI COOPERĂRII.

De remarcat ca în istoria doctrinelor politice moderne, deși ideea de compasiune a fost exterioară liberalismului, iar o perioadă a intrat chiar în coliziune cu Biserica, totuși liberalismul și ordinea capitalistă are o RĂDĂCINĂ CREȘTINĂ: libertatea și demnitatea fiecărei persoane umane au fost afirmate mai întâi în religia și morala întemeiate de Isus. Nu este deci nici o erezie ca dreapta să-și asume ideea de compasiune ca pe O PUNTE DE LEGĂTURĂ între LIBERALII CLASICI și CREȘTIN-DEMOCRAȚI așa cum au adaptat și și-au asumat anumite valori conservatoare în cadrul familiei politice a dreptei contemporane, care în Uniunea Europeană este familia populară.

Astfel triada COMPETIȚIE – COOPERARE – COMPASIUNE este de fapt un alt mod de a formula triada: LIBERTATE – SOLIDARITATE – SUBSIDIARITATE care definește IDENTITATEA DOCTRINARĂ a PARTIDELOR POPULARE.

CULTURA JURIDICĂ ȘI PATRIOTISMUL CONSTITUȚIONAL

În urma organizării spațiilor de libertate individuală precum și a competiției și comunicării dintre acestea se crează un spațiu juridic mai amplu la nivelul fiecărei comunități locale sau naționale. Consolidarea spațiului juridic, aderența la regulile care guvernează competiția onestă și calitatea acestei competiții depind în foarte mare măsura de CULTURA JURIDICĂ a PARTICIPANȚILOR. De exemplu PROPRIETATEA PRIVATĂ sau CONTRACTUL sunt mai puternice sau mai fragile în funcție de întinderea și forța rețelei de sentimente, idei, mentalități și deprinderi nu numai născute din acestea dar și destinate să le apere. Fidelitatea față de valorile jocului sunt condiția necesară a performanței în orice domeniu. Judecători și arbitri, guvernanți și guvernați, cu toții trebuie să asigure domnia legii.

Asigurarea acestui deziderat depinde și de calitatea legii, adică de toate elementele înfățișate mai sus,ceea ce presupune, pe de o parte existența unei categorii de slujitori ai legii, de juriști cu competențe diferite, dar complementare, respectiv judecători, procurori, avocați, notari, jurisconsulți, executori judecătorești, grefieri, profesori, iar pe de altă parte o PEDAGOGIE JURIDICĂ AMPLĂ care să facă posibilă înțelegerea și internalizarea valorilor și principiilor care fundamentează sistemul de drept în condițiile domniei legii. Statul de drept poate înfrunta provocările mari ale lumii de astăzi numai dacă este însoțit de un sentiment puternic de credință în valorile și principiile sale.

« LEGEA NU TREBUIE SĂ FIE NUMAI RESPECTATĂ CI ȘI IUBITĂ ! ! »

În acest sens, începând din a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI, pentru liberali patria nu se mai înfățișează în primul rând un loc geografic, ci ca un spațiu juridic în care este posibilă libertatea. PATRIOTISMUL CONSTITUȚIONAL este sentimentul care măsoara FIDELITATEA față de acest spațiu juridic, indiferent dacă este vorba de PREOȚII legii sau CREDINCIOȘII ei. Se poate spune că în orice țară care a adoptat statul de drept forța acestuia este direct proporțională cu intensitatea patriotismului constituțional. La acest subiect este citat Dl . Cristian Preda care spunea că:

« PATRIA E RĂSPUNSUL LA PROBLEMA POLITICĂ FUNDAMENTALĂ CE AVEM ÎN COMUN » iar patriotismul constituțional pune în lumină cultura juridică și spațiul juridic fundamentate pe valorile democrației liberale.

Ideea de patriotism constituțional ne trimite însă automat spre un alt orizont care trebuie neapărat explorat pentru a fi înțeleasă ordinea socială a libertății și prosperității create în Occident. Este vorba de spațiul ideologiei, valorilor, mentalităților, culturii și civilizației capitalismului așa cum se manifestă în funcționarea de zi cu zi .

Despina Veștea


  1. Ce este “Dreapta politică” – partea I
  2. Ce este “Dreapta politică” – partea a II-a
  3. Ce este “Dreapta politică”. Partea a III-a
  4. Liberalismul clasic – Ce este dreapta politică ? (IV)
  5. Liberalismul clasic – Ideologia de dreapta (V)
  6. Liberalismul clasic – Ideologia de dreapta (VI)
  7. Despre Capitalism – Domnia Legii I
  8. Despre Capitalism. Domnia Legii II
  9. Despre Capitalism. Drepturile omului. Domnia Legii III

Anunțuri