Clemy


Nu am nici un dubiu ca o parte insemnata, probabil 5-6 procente, a celor 13% pe care le are Sorin Oprescu vin din partea fostilor votanti ai lui Radu Duda. Cine sunt acesti votanti insa? Vorbim de fosti militianti si simpatizanti taranisti care acum graviteaza politic in jurul PNL. Dar acest grup s-a simtit tradat de doua ori electoral de chiar partidul pe care acum il sustin.

Prima tradare s-a produs cand partidul a preferat sa-l numeasca candidat la prezidentiale pe Crin Antonescu in dauna lui Calin Popescu Tariceanu. Acesti militant, unii dintre ei blogari, au considerat ca fostul premier ar fi fost un contracandidat mult mai periculos pentru Traian Basescu decat actualul presedinte liberal dar din ratiuni de disciplina de partid nu au rupt relatiile cu PNL-ul. A doua tradare din punctul lor de vedere s-a produs in momentul in care Radu Duda si-a anuntat candidatura independenta la presedentie si nu a fost sprijinit de liberali. Acesti oameni nu au putut sa inteleaga cum un partid declarat monarhist, asa cum este PNL, nu s-a aliniat in spatele ginerelul Regelui Mihai (mai ales dupa ce batranul monarh si-a calcat pe inima si i-a sustinut public candidatura) si au preferat sa mearga inainte cu un candidat cu sanse minime de a intra in turul doi al alegerilor. Asa se face ca in momentul in care Radu Duda si-a anuntat retragerea din cursa iar candidatura lui Sorin Oprescu a devenit aproape certitudine, acesti votanti au virat in buna parte catre primarul capitalei. Este vorba deci de un vot de protest la adresa liberalilor. In ceea ce-l priveste pe Radu Duda, cred ca in realitate el si-a indeplinit cel putin partial rolul de iepure care ii fusese atribuit inca inaintea startului campaniei electorale, si l-a adus pe Sorin Oprescu la doua puncte de candidatul liberalilor.

In plus, inclin sa cred ca candidatura lui Sorin Oprescu este o consecinta a diverselor focus grupuri care au relevat ca romanul ar vrea un altfel de candidat, din afara sistemului daca se poate, si care sa fie o combinatie de om activ, cu accente populiste dar respectuos si cu studii. Singura problema este ca acest lider virtual nu exista in peisajul politic actual ci doar in imaginarul colectiv. Sa combinam aceasta iluzie in mare parte indusa electoratului cu mitul alegerii lui Barak Obama ca presedinte al SUA si avem tabloul complet al lansarii candidaturii lui Sorin Oprescu care a fost pusa la cale inca din momentul candidaturii sale la primaria capitalei.

Cateva cuvinte si despre ultimele actiuni ale liberalilor. In termen de aproximativ 48 de ore, liberalii au reusit sa gafeze politic extrem de serios. In primul rand cand au validat prin prezenta lui Crin Antonescu, congresul lui Marian Milut in care PNTCD si-a anuntat sprijinul pentru Traian Basescu si azi (adică ieri), cand au anuntat ca vor boicota sedinta Parlamentului in care Guvernul isi va asuma raspunderea.

Clemy

Mircea Geoană străluceşte din nou

prin absenţă

File?id=dcqhzcdn_101kzqvztfw_b

Reuniunea aleşilor locali din secuime, organizată la Odorheiul Secuiesc şi unde s-a discutat din nou despre autonomia respectivei regiuni, a prilejuit ieşirea la rampă a două voci politice româneşti, altfel discrete: Crin Antonescu şi CV Tudor.

Dacă preşedintele liberal s-a trezit să ceară sesizarea parchetului privind declaraţiile făcute de liderii prezenţi la reuniune şi l-a acuzat pe Traian Băsescu că nu şi-a jucat rolul de mediator, Vadim Tudor a plusat şi a cerut organizarea unui referendum naţional concomitent cu primul tur al alegerilor prezidenţiale pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Cele doua declaraţii sunt jenante şi dau dovada agitaţiei care se manifestă acut în interiorul PNL şi PRM.

Dacă în cazul lui Vadim starea de agitaţie nu mai este o noutate, ieşirea publică a europarlamentarului CVT îşi are orgininea în faptul că aflat într-un surghiun catifelat la Bruxelles, “tribunal” nu mai joacă nici un rol pe scena politică internă. În plus, emoţia scandalului free Gigi care l-a trimis în Parlamentul European s-a estompat demult şi PRM dă semne că se întoarce acolo unde îi este locul, adică sub pragul de 5%.

În cazul lui Crin Antonescu avem de-a face însă cu un joc electoral. Atât PNL cât şi PSD şi-au dat seama că au nevoie de voturile românilor aredeleni pentru a putea spera că proprii candidaţi vor putea să se bată de la egal la egal cu Traian Băsescu. De această realitate fundamentală şi-au dat seama şi liberalii care oricum nu se bucură de prea multa simpatie în Transilvania clasică şi care acum se văd şi în situaţia nefericită de a nu putea negocia cu UDMR-ul nici o eventuală moţiune de cenzură la adresa guvernului Boc şi nici sprijinul pentru propriul candidat în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Şi asta pentru că discret, dar sigur, liderii maghiari se aliniază în spatele lui Traian Băsescu în speranţa că vor putea face parte dintr-un guvern condus de PDL după alegerile prezidenţiale. În ceea ce priveşte voturile ardelenilor, startul a fost pierdut de Crin Antonescu în momentul şcolii de vară a tinerilor maghiari de la Tuşnad când la aceleaşi cereri privind autonomia, Traian Băsescu le-a replicat participanţilor cu litera Constituţiei (România este stat unitar şi indivizibil) şi a caştigat bătălia pentru voturile din Ardeal. În acel moment, Crin Antonescu l-a criticat pe preşedinte pentru că i-a jignit pe participanţii la reuniune şi nu a înţeles adevarăta miză a jocului declaraţiilor.

Altceva este însă important. Şi la momentul Tuşnad ca şi în momentul Odorhei, unul din candidaţii la prezidenţiale a strălucit prin tăcere. Mircea Geoană nu a avut o reacţie nici atunci şi nici acum, iar probabilitatea tot mai mare a candidaturii lui Sorin Oprescu, îi dă speranţa lui Crin Antonescu că ar putea intra în turul doi alături de Traian Băsescu. Printr-un joc al întâmplărilor, preşedintele PNL se vede acum în cursa pentru locul doi al primului tur al prezidenţialelor şi de aici şi reacţia lui intempestivă.

Iar în timp ce Crin Antonescu se bătea cu fantomele autonomiei, liderii PDL strânşi la şcoala de vară de la Costineşti au turat motoarele pentru campania electorală şi au început lupta pentru electoratul rural. Democrat liberalii au sesizat corect că succesul electoral al mărcii PSD la sat a intrat în declin şi că nici Mircea Geoană şi nici Crin Antonescu nu au “lipici” la acest electorat care nu se uită toată ziua la dezbaterile politice sterile de la televizor, nu suferă de un bovarism intelectual de tip nou şi de o greaţă suverană faţă de procesul electoral, dar care se prezintă la vot în mod disciplinat şi într-un procent aproape dublu faţă de electoratul urban sofisticat şi scârbit de ideea indusă că votul este pierdere de vreme din moment ce toţi politicienii sunt la fel.

Clemy


File?id=dcqhzcdn_89fzh6j9tt_b

Dacă săptămâna trecută discutam despre frământările interne din PSD, mă voi referi în această postare la situația complicată din interiorul PNL și la baletul UDMR care se îndreaptă încet dar sigur către partida pro-Băsescu.

Liderii UDMR și-au dat seama că Băsescu se îndreaptă către un nou mandat prezidențial și că din aceasta poziție va avea un cuvânt greu de spus în formarea unui nou guvern și, mai ales, a unei noi majorități parlamentare. În plus, Marko Bela & comp au înțeles, târziu ce-i drept, că propriul electorat îl simpatizează pe Traian Băsescu și că indiferent de croșetările politicianiste de la București îi va da votul pentru un nou mandat. Acestea sunt principalele rațiuni pentru care UDMR, nu s-a alăturat mai întâi inițiatorilor comisiei de anchetă a Elenei Udrea, nu au fost interesați de semnarea unei moțiuni de cenzură alături de PNL pe pachetul legislativ pentru care guvernul își va asuma răspunderea, iar acum vorbesc pe față de posibilitatea colaborării cu PDL post alegeri.

Dacă UDMR a înțeles că încremenirea politică în partida antiprezidențială este perdantă, la PNL lucrurile au intrat pe pârtia catastrofei.

Nu am nici cea mai mică îndoială că declarațiile aiuritoare ale lui SRS privind implicarea lui Traian Băsescu în acțiuni de trafic de arme au fost rodul gândirii decidenților liberali. Că așa stau lucrurile a confirmat-o indirect Crin Antonescu, singurul lider politic care s-a grăbit să declare că dacă informațiile prezentate de SRS se confirmă Traian Băsescu va trebui să demisioneze. Declarația liderului liberal, venită la aproape o săptămână de la primele “revelații”, nu a produs mare zvârcolire politică. Și asta pentru că după ce dezvăluirile au dat de câteva ori din aripi, acestea au căzut la pământ după primele explicații ale serviciilor de informații, și după ce la o cercetare superficială inclusiv unele organe de presă (vezi cazul EVZ) au găsit goluri imense în raționamentul prezentat de SRS.

Iar dacă declarațiile lui Crin Antonescu nu au avut nici un efect media (iar electoral probabil că nu au contat absolut deloc), a fost reactivat Emil Constantinescu care a mai aruncat o găleată de lături în capul lui Traian Băsescu a venit și cu soluția salvatoare: Crin Antonescu este cel mai potrivit pentru a deveni președintele României.

Este deci clar că în PNL se încearcă relansarea candidaturii lui Crin Antonescu în speranța că această re-re-relansare îi va aduce câteva puncte în plus în sondajele de opinie. Iar PNL trebuie să se grăbească dacă vrea ca președintele PNL să salte măcar cu 1% în procente pentru că este aproape o certitudine că Sorin Oprescu va încerca marea cu degetul și va candida la președenție. Or, în această situație, Crin Antonescu nu doar că nu va prinde turul doi al alegerilor prezidențiale, ci se va bate să nu piardă locul trei în primul tur.

Și așa ajungem la un eveniment pe care presa românească nu îl înțelege și nu îl comentează: reapariția în prim planul vieții politice a lui Viorel Cataramă.

Când fostul vicepreședinte liberal a dat un interviu Evenimentului Zilei în urmă cu câteva săptămâni am înțeles că acesta a dat un semnal că intenționează să părăsească autoexilul politic pe care și l-a impus.

Iar ultimele sale declarații, anume că PNL ar trebui să se decidă înaintea alegerilor dacă va sprijini candidatul PSD sau pe cel al PDL, nu vin decât să confirme acest lucru. Cred, pentru că nu am date în acest sens, că Viorel Cataramă este exponentul acelor puține minți lucide din interiorul PNL care își dau seama că actualul drum pe care se află partidul nu duce decât la moarte politică. Iar Viorel Cataramă are destule merite în partid pentru a putea fi ascultat și urmat poate de un grupuscul care nu înțelege să moară politic de gât cu Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu și Crin Antonescu.

PS: nu voi comenta declarațiile lui Dan Nica privind faptul că guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul legilor învățământului configurat de Ecaterina Andronescu. Aștept confirmarea din partea PDL și a lui Emil Boc înainte de a-mi spune părerea.

Clemy


Marean Vanghelie

Cu cât campania electorală pentru prezidențiale se apropie iar intrarea lui Traian Băsescu în lupta pentru un nou mandat devine o certitudine, cu atât zvonurile și tentativele de diversiune venite din partea PSD-PNL se vor înmulți.

Că nu este vorba de simple deducții logice, ci de un proiect aflat în desfășurare, a fost demonstrat de ultima declarație de presă a liderului de facto al PSD, Marian Vanghelie, care preciza pentru Newsin că, citez:

„Eu cred că în perioada următoare vor mai apărea foarte multe documente pentru că toată societatea în ansamblu a obosit: cu structuri, cu prieteni, cu pedeliști împreună. Sunt foarte mulți pedeliști și simpatizanți pedeliști care ne vin în ajutor și vor veni cu documente în următoarea perioadă.”

 

Declarația lui Marian Vanghelie este departe de a fi una nevinovată, ci este mai ticăloasă decât pare la prima vedere, și asta pentru că aruncă pisica suspiciunii în interiorul PDL care, cel puțin așa se spera în interiorul PSD, va fi mai preocupat să găsească “trădătorii” care furnizează informații opoziției anti-Băsesciene decât să continue negocierile cu acei parlamentari sociali-democrați dispuși să îl lase pe Mircea Geoană să se descurce singur decât să își pericliteze scaunele de parlamentari ai puterii. Sigur, nu este exclus ca în interiorul PDL să existe și cozi de topor și minți slabe care să creadă că o înțelegere cu PSD-ul care să îl excludă pe Băsescu din ecuație ar fi mai benefică pentru ei și pentru propriile afaceri.

Adevărata stare de spirit a PSD-ului este regăsită însă în nota internă din care au fost publicate extrase în presă. Două sunt temerile majore ale notei, aceea că PDL negociază cu parlamentarii partidului formarea unei noi majorități, iar faptul că nota dă un număr denotă că negocierile sunt extrem de avansate și mult mai extinse decât se credea inițial, și posibilitatea ca Ecaterina Andronescu să fie demisă cu o zi înaintea asumării răspunderii Guvernului pentru pachetul legilor educației. De ce se teme PSD de această ipoteză este de neînțeles pentru că ministrul învățământului demis înaintea acțiunii parlamentare li s-ar oferi acestora posibilitatea de a ieși singuri de la guvernare cu un motiv plauzibil. Problema rezidă tot în numărul parlamentarilor proprii prea puțin dispuși să meargă înainte din postura de opozanți care nu le aduce nici un fel de beneficiu.

În notă se întrezărește și o speranță, aceea că scandalul Mircea Băsescu să crească în intensitate și astfel, să aducă prejudicii de imagine președintelui. Ce nota nu spune clar dar lasă să se înțeleagă este eșecul total al comisiei de anchetă Udrea care nu a reușit să producă nimic palpabil și care să poată fi folosit împotriva lui Traian Băsescu.

Cât privește diversiunea Oprescu pe care ar fi lansat-o Cotroceniul, aici ne aflăm în plină teorie a conspirației menită să taie avântul acelor pesediști mai puțin vizibili de a contribui la campania electorală a primarului Bucureștiului. Ideea este simplă: candidatul PSD este Mircea Geoană și cei care îl sprijină pe Oprescu sunt uneltele Cotroceniului.

Finalul este însă apoteotic și reprezintă un classic positive spin a unei situații electorale nefericite, anume că Mircea Geoană îl obligă pe Băsescu “la noi direcții de atac și la noi repoziționări”.

Mircea Geoană nu este capabil să îl oblige pe Traian Băsescu la nimic și toate eforturile lui de a-l provoca pe președinte au fost respinse elegant dar ferm de Traian Băsescu. Și aici este marea problemă a echipei de strategi electorali ai PSD. Mircea Geoană se află în campanie electorală din ianuarie și toate sondajele de opinie îl dau ca perdant sigur în fața lui Traian Băsescu.

Concluzia este că PSD va declanșa în următoarea perioadă o strategie a disperării din care nu vor lipsi atacurile cele mai josnice și diversiunile cele mai murdare. Speranța PSD-ului este că aceste atacuri vor forța mâna PDL pentru eliminarea partidului din guvern înainte de fatidica dată de 2 septembrie. Înclin să cred că PSD nu va putea evita situația de a fi în majoritatea guvernamentală când Executivul își va asuma răspunderea în Parlament. Nu de altceva dar se pare că atât Emil Boc cât și echipa de consilieri de la Cotroceni au început să învețe să răspundă acestor manevre, altfel destul de transparente.

Clemy