File?id=dcqhzcdn_87fhg7zbcq_b

File?id=dcqhzcdn_66fpfjqdfp_b

De câteva săptămâni mă gândesc intens cât și cum ne afectează globalizarea pe fiecare dintre noi. Am încercat să citesc câte ceva în acest sens, dar în același timp am încercat să fac legătura cu realitatea de zi cu zi.

Din lecturi am înțeles că acum suntem la începutul unei ere a globalizării în care puterea de transformare a lumii, forța cheie este puterea INDIVIZILOR de a pune lucrurile în mișcare, colaborând și intrând în competiție pe plan global. Forța care-i alimentează este: SOFTWARE-UL, programe elaborate de diverși indivizi din orice colț al lumii astfel încât se poate vedea un adevărat «curcubeu omenesc» al celor care produc software: albi occidentali sau estici, indieni, japonezi, chinezi, arabi, negri.

Thomas Friedman remarca următoarele:

Primele tipuri de globalizare au fost conduse de indivizi sau oameni de afaceri europeni sau americani iar țările, companiile și exploratorii din vest au contribuit cel mai mult la ele. Globalizarea de tip trei face posibil ca mai mulți indivizi, din orice colț al lumii să intre în joc astfel încât se poate vedea un adevărat « curcubeu omenesc » al celor care produc software: albi occidentali sau estici, indieni, japonezi, chinezi, arabi, negri.

Lumea s-a aplatizat iar spațiul și clivajele civilizaționale se condensează. Ierarhiile sunt provocate de la bază sau se transformă ele însele din structuri verticale în structuri orizontale și de cooperare. Impactul acestor transformări se vede cel mai bine în zona de interferență dintre POLITIC și ECONOMIC. Globalizarea este termenul cu care se descriu cel mai bine relațiile în continuă schimbare dintre guverne și comunitatea de afaceri. Începe să fie afectată însăși natura contractului social dintre CETĂȚEAN ( care produce software – să zicem în India) ȘI STAT.

Ce se întâmplă atunci când entitatea politică în care locuiești nu mai corespunde locului de muncă aflat acum în spațiul virtual, iar colegii de serviciu sunt muncitori din alte colțuri ale globului ? Cine reglementeaza piața muncii ? Cine impozitează pe această piață ? Cine ar trebui să beneficieze de aceste impozite ?

Ne aflăm într-un PUNCT DE INFLEXIUNE !

De fiecare dată când civilizația umană a trecut prin astfel de revoluții tehnologice (introducerea tiparului de catre Gutemberg, mașina cu aburi, motorul cu combustie internă) lumea s-a SCHIMBAT PROFUND. În acest caz însă lucrurile sunt și mai complicate întrucât schimbarile au loc cu viteză mare. Concurența economică este intensă într-o lume globală de nivel trei. Revenim astfel la o veche temă care atinge ESENȚA CAPITALISMULUI.

Într-o astfel de lume în care VECHILE AVANTAJE POZIȚIONALE SE APLATIZEAZĂ devine evident că cea mai importantă calitate este IMAGINAȚIA CREATIVĂ ȘI ANTREPRENORIALĂ deci abilitatea de a fi primul în branșa ta, de a fi cel care combină primul intrumentele aflate la îndemâna oricui pentru a obține produse, comunități, oportunități și profituri noi.

Este naiv și suicidal să te opui forțelor tehnologice și inovative, odată puse în mișcare la scară globală.

Este inteligent să încerci să le judeci și să le înțelegi la RECE fără încrâncenare ideologică și apoi să încerci să lucrezi cu ele.

CINE ÎNȚELEGE ACEST LUCRU VA FI UN ÎNVINGĂTOR !

Eu personal am avut un mare noroc când, prin 1997, o prietenă, specialistă IT, a avut răbdarea să asculte ceea ce-i ceream eu și mi-a făcut un program care mă ajută extraordinar de mult în ceea ce fac. De atunci este foarte săritoare și mi-l updatează de fiecare dată când o rog. Îi mulțumesc (nu știu dacă citește blogul, dar oricum știe de el).

Pe de altă parte, odată cu apariția internetului mobil libertatea de mișcare îți deschide cale liberă să lucrezi de unde vrei și oricând vrei. De multe ori mi s-a întâmplat să lucrez în mașină, tren, etc.

Se zice că globalizarea este termenul cu care se descriu cel mai bine relațiile în continuă schimbare dintre guverne și comunitatea de afaceri, că începe să fie afectată însăși natura contractului social între CETĂȚEAN (care produce software – să zicem în India ) ȘI STAT.

Specialiștii pun întrebarea: ce se întâmplă atunci când entitatea politică în care locuiești nu mai corespunde locului de muncă, aflat acum în spațiul virtual, iar colegii de serviciu sunt muncitori din alte colțuri ale globului? Cine reglementează piața muncii? Cine impozitează pe aceasta piață? Cine ar trebui să beneficieze de aceste impozite?

În același timp apar, desigur, probleme noi pentru care trebuie să se găsească modalități de organizare a globalizării, reguli noi la situații noi.Voi da numai două exemple luate din viață în ultimii ani:

– anul trecut o vecină m-a rugat s-o las să-mi folosească calculatorul pentru câteva zile. M-a întrebat și ce user folosesc de obicei. În câteva zile m-am trezit cu o avalanșă de mail-uri de la o mulțime de site-uri de socializare de care n-am scăpat nici acum, pentru că unele sunt făcute atât de «diabolic» încât nu te poți dezabona. Ceea ce s-a întâmplat a fost FURT DE IDENTITATE (datorat naivității mele) .

– alt exemplu: tot anul trecut mi s-au furat două calculatoare nou nouțe. Era toată munca mea acolo, jumătate din viață. A fost un stres îngrozitor să reconstitui totul. Puteam intra în faliment imediat. Statisticile spun că 60% din firme intra în faliment în astfel de cazuri. Noroc că aveam alte salvări. Cum identificăm, demonstrăm și pedepsim acest tip de infracțiuni ?

Suntem noi, cei care participăm la acest blog parte a globalizării? Bine-nțeles că DA. Oricine, din orice colț al lumii îl poate citi și participa la discuții. Ba mai mult, dacă vă uitați pe blogul lui Filadel, Nezene, veți găsi și un program Google care traduce instantaneu conținutul. Eu l-am încercat în limba indoneziană și merge.

Încă o întrebare:

Suntem noi ca indivizi pregătiți fizic și mai ales psihic să facem față acestei ere a sofware-ului?

Bine-nțeles că NU. Suntem vulnerabili mai ales psihic. Trebuie să ne autoeducăm, să ne autoimpunem reguli și metode de rezistență. Ne trebuie mult stoicism, analiză pragmatică a situațiilor pentru a ne putea adapta. Ați observat că pentru copii noștri este deja mult mai ușor să se adapteze? Pentru că ei deja se nasc cu calcutatorul în cameră, lângă ei. Educația lor cu calculatorul începe de la cele mai fragede vârste. Oare vom avea în curînd un om de tip NOU?

Și totuși …. SOFTWARE-UL nu este totul. Depinde de noi, ca indivizi cum îl folosim și cum îl administrăm.

Se spune că ne aflăm într-un PUNCT DE INFLEXIUNE și că într-o astfel de lume în care vechile ierarhii impuse de poziția în societate se aplatizează devine evident că cea mai importantă calitate este IMAGINAȚIA CREATIVĂ și ANTREPRENORIALĂ – deci abilitatea de a fi primul în branșa ta, de a fi cel care combină primul intrumentele aflate la îndemâna oricui pentru a obține produse, comunități, oportunități și profituri noi.

Ați trăit vreo experiență care să vă facă să vă gândiți: uite, sunt parte a globalizării, o simt și încerc s-o folosesc?

Despina Veștea

  1. Globalizare
  2. Dac-ar fi

 

Prietenei noastre Maya care ne vizitează dar nu pune vorbe fiindcă … vede lumea învîrtindu-se … round and round and round.

Anunțuri

File?id=dcqhzcdn_48cnr46sc4_b

Dac-ar fi să-i credem pe cei care ne-nvaţă ori care încearcă să ne deschidă ochii reflexivi de animale trecute din vegetativ, prin vegetaţie la vegetarianism ar trebui să înţelegem că situaţia-i verde. Extrem de verde.

După cum se vede de pe scăunelul pe care stau eu vînturile bat atît pe verticală cît şi pe orizontală.

Pe orizontală se vinde socialism de esenţă comunistă neîntinată fiindcă s-a demonstrat deja că asta-i cea mai bună sculă de a scoate 7 piei de pe prostimea transpirată dar beată de fericire că moare de foame, cu costuri minime şi-ntr-un control total. Există acum posibilitatea tehnică comprehensibilă de a convieţui cu invizibilul BigBrother fără să mai fie nevoie să-l deteşti sau, Doamne fereşte!, să-l urăşti.

Pe verticală se pregăteşte o nouă hegemonie mondială, adică o reîmpărţire după biceps şi tupeu a turmei de la paragraful anterior în aşa fel încît nici o graniţă să nu mai conteze. Criza financiară mondială a deranjat îndeajuns de mult echilibrul de putere global pentru a crea expectativa premergătoare schimbării şi, pe cît de interesant pe atît de înfiorător, a dat posibilitatea muşchiloşilor să concluzioneze cu feţe îngrijorate că aşa nu se mai poate, trebuie MAI MULT CONTROL!
După ce a vîndut mai mult vis american decît putea produce America se pregăteşte pentru joc pe tuşă şi un periferic va ieşi cu siguranţă la încălzire (conform teoriei lui Neagu Djuvara).
Din punctul ăsta de vedere Rusia a fost mai fairplay fiindcă n-a vîndut din visul rusesc nimic ceea ce explică de ce nu vrea nimeni să emigreze în Siberia (cu toate că te poţi trezi emigrat acolo chiar fără voia ta).

Cin’ să fie? Cin’ să fie?

America? Rusia? China?

Lumea-i făcută din bucăţele sprinţare care se mişcă haotic-asincron şi nu-nvaţă lecţiile de istorie decît după ce-a dat cu capul în pragul de sus cu fiecare bucăţică în parte. Asistăm (pe deasupra noastră şi independent de noi) pe plan global la o resurgenţă explozivă a stîngii care ne livrează zăpadă la grătar ceea ce, din punct de vedere artistic, nici n-ar fi prea rău dacă nu ne-ar pretinde să ne şi săturăm cu ea sau chiar mai ipocrit, să eructăm de plăcere, fiindcă-i de bonton, la modă, de mainstream şi progresist.

File?id=dcqhzcdn_47gxk95hgc_b
Sursa Foto: Hughes Léglise-Bataille

Aşadar care poate fi miza momentului pentru România care a fost vaca de muls milenară a estului european?

Filadel


Bibliofilie:

 

  1. Traian Ungureanu – Idei în dialog – Despre Rău, în prezenţa Diavolului – o investigaţie de Leszek Kołakowski
  2. Neagu Djuvara – Civilizaţii şi tipare istorice, Humanitas, 2008
  3. Neagu Djuvara – Între Orient și Occident
  4. MountThor – Ora 23:59: Civilizațiile